har

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
har

română

Etimologie

Din slavă (veche) chari.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
har
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ har haruri
Articulat harul harurile
Dativ-Genitiv harului harurilor
Vocativ harule harurilor
  1. (în religia creștină) dar, ajutor spiritual, grație divină acordată omului.
  2. puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult.
  3. calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație; (p.ext.) talent, vocație, dar.
  4. (înv.) dar sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită.

Expresii

  • (cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! = exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului!


Traduceri

Referințe