jargon

română

Etimologie

Din franceză jargon.

Pronunție

• AFI: /ʒar'gon/

Substantiv

Declinarea substantivului jargon
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jargon	jargoane
Articulat	jargonul	jargoanele
Genitiv-Dativ	jargonului	jargoanelor
Vocativ	jargonule	jargoanelor

1. limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate.
2. (înv., azi impr.) dialect, grai.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online