melc

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Un melc

română

Etimologie

Origine necunoscută.

Lingvistul Sorin Paliga pornește de la forma pre-indo-europeană *M-L- ("proeminență, colină"); relativ cu mal al cărui înțeles primar era "deal" > "țărm pietros". Numele moluștei se explică prin credința învechită că melcii erau un gen de delușori vii. Există posibilitatea ca acest cuvânt românfie înrudit cu latină mollis sau mollusca < *mel-d-.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
melc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ melc melci
Articulat melcul melcii
Genitiv-Dativ melcului melcilor
Vocativ ' '
  1. nume dat mai multor specii de gasteropode din încrengătura moluștelor, care au corpul moale, de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală, și patru tentacule sensibile, la cap.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A tăcea ca melcul = a nu scoate nici un cuvânt
  • A se mișca ca melcul (sau cu pași de melc) = a se mișca foarte încet
  • (iron. argou) A avea o față de confort trei/de melc obosit/de gură de canal/de spate de bloc/de biscuite tăiat/de buzunar întors = a fi urât, a avea fizionomie neplăcută


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
melc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ melc melci
Articulat melcul melcii
Genitiv-Dativ melcului melcilor
Vocativ ' '
Melcul urechii
  1. (p. anal.) partea osoasă a labirintului urechii interne.
  2. organ sau angrenaj al unor mașini destinattransmită, să transforme sau să utilizeze în diferite feluri mișcarea de rotație.
  3. prăjitură făcută din aluat încolăcit în spirală, presărat cu nucă dată prin mașină.
  4. (la pl.) șuvițe de păr răsucite în formă de inelușe.

Sinonime


Traduceri

Referințe