menține
Etimologie
Din franceză maintenir (după ține). Confer italiană mantenere.
Pronunție
- AFI: /men'ʦi.ne/
Verb
| Conjugarea verbului (se) menține | |
| Infinitiv | a (se) menține |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) mențin, mențiu |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) mențină, menție |
| Participiu | menținut |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat; p. ext. a face să dureze.
- A menținut legăturile de prietenie cu cineva.
- (v.refl.) a continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat.
- Amintirea lui se menține până astăzi.
- (rar) a întreține o familie, o persoană etc.
- (franțuzism, rar) a afirma, a susține ceva cu tărie.
Sinonime
- 1: păstra, (înv.) păzi
- 2: dăinui, dura, se păstra, se perpetua, persista, stărui
- 3: întreține
- 4: afirma, susține
Antonime
- se transforma, se modifica, schimba, se preface
Cuvinte derivate
Traduceri
a păstra ceva neschimbat