panoramă

română

Variante

• panaramă

Etimologie

Din franceză panorama, germană Panorama, italiană panorama.

Pronunție

• AFI: /pa.no'ra.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului panoramă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	panoramă	panorame
Articulat	panorama	panoramele
Genitiv-Dativ	panoramei	panoramelor
Vocativ	panoramă	panoramelor

1. priveliște din natură cu orizont larg, văzută de departe și de la înălțime.
2. (fig.) privire de ansamblu consacrată unui domeniu, unei probleme etc.

   Panorama literaturii române.

3. tablou de proporții mari desfășurat de jur împrejurul unei încăperi circulare și iluminat de sus numai pe anumite sectoare, astfel încât spectatorul aflat în mijlocul încăperii, în semiobscuritate, să aibă iluzia unei imagini reale; (p.ext.) clădire circulară în care se află un asemenea tablou.
4. spectacol popular de bâlci cu scamatorii, acrobații, expoziție de animale exotice etc.; (p.ext.) baracă, construcție, amenajare în care se poate vedea un astfel de spectacol.
5. panoptic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online