răgălie
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /rə.gə'li.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului răgălie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răgălie | răgălii |
| Articulat | răgălia | răgăliile |
| Genitiv-Dativ | răgăliei | răgăliilor |
| Vocativ | răgălie | răgăliilor |
- (reg.) îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; (p.gener.) îngrămădire de lemne, bușteni, crengi etc. aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare, formând un fel de stăvilar.
- rădăcină ieșită din pământ a unui copac doborât de vânt.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online