Sari la conținut

retur

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză retour.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
retur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retur retururi
Articulat returul retururile
Genitiv-Dativ returului retururilor
Vocativ returule retururilor
  1. întoarcere, revenire (în punctul de plecare).
  2. indicație pentru serviciul poștal pe un plic sau pe un colet, arătândobiectul trebuie înapoiat trimițătorului.
  3. (sport) denumire dată duratei unei competiții la care participă mai multe echipe care, după ce s-au întrecut o dată fiecare, se întâlnesc încă o dată, în revanșă.
  4. întâlnire sportivă revanșă între două echipe, cu caracter eliminatoriu sau cu punctaj adițional.
  5. (tehn.) conductă de întoarcere a agentului calorifer sau frigorifer dintr-o instalație de încălzire, respectiv de răcire, după ce acesta a trecut prin instalație și a cedat sau a preluat căldura.


Traduceri

Referințe