roi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din roi.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
roi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ roi roi
Articulat roiul roii
Genitiv-Dativ roiului roilor
Vocativ roiule roilor
  1. roit, roire.
    Epoca roilor.


Traduceri

Etimologie

Din slavă (veche) roj.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
roi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ roi roiuri
Articulat roiul roiurile
Genitiv-Dativ roiului roiurilor
Vocativ roiule roiurilor
  1. grup compact de albine, ieșite din stup împreună cu matca lor în căutarea unui adăpost nou.
  2. (urmat de determinări introduse prin prep. „de”) mulțime de insecte sau de păsări mici care zboară în grupuri.
  3. grup compact de oameni în mișcare.
  4. mulțime de lucruri de același fel (văzute în mișcare).
  5. grup de corpuri cerești, relativ concentrate în spațiu, având caracteristici care sugerează o proveniență comună.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din bulgară роя (roja), sârbocroată rojiti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
roi
Infinitiv a roi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
roiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să roiască
Participiu roit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre albine; la pers. 3) a ieși din stup zburând în roiuri spre a-și căuta un nou locaș și a da naștere unui stup nou; (despre insecte sau păsări mici) a zbura în număr mare de colo până colo.
  2. (v.intranz.) (despre oameni) a se răspândi în grupuri, pornind din același loc; a umbla de colo până colo; a forfoti, a mișuna.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe