sculptură
Aspect
Etimologie
Din franceză sculpture < latină sculptura.
Pronunție
- AFI: /skulp'tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului sculptură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | sculptură | sculpturi |
Articulat | sculptura | sculpturile |
Genitiv-Dativ | sculpturii | sculpturilor |
Vocativ | ' | ' |
- ramură a artelor plastice care își propune să creeze imagini artistice în trei dimensiuni, prin cioplirea sau modelarea unui material.
- Învață sculptură..
- fel de a sculpta caracteristic unei școli, unei epoci, unui popor sau unui sculptor.
- operă artistică din domeniul sculpturii, lucrare a unui sculptor; ornament sculptat.
- O sculptură în marmură.
Sinonime
- 1, 3: (înv.) cioplitură, săpătură, scobitură
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
artă a sculptării
|
|
ornament sculptat
|
|