spătar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
spătar

română

Etimologie

Din spată + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /spə'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
spătar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spătar spătare
Articulat spătarul spătarele
Genitiv-Dativ spătarului spătarelor
Vocativ spătarule spătarelor
  1. parte mai înaltă a unui scaun, fotoliu etc., care servește pentru a sprijini spatele persoanei care stă pe ele; rezemătoare, spetează.


Traduceri

Etimologie

Din neogreacă σπαθαριοσ (spathários).

Substantiv


Declinarea substantivului
spătar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spătar spătari
Articulat spătarul spătarii
Genitiv-Dativ spătarului spătarilor
Vocativ spătarule spătarilor
  1. (în evul mediu, în țara românească și în moldova) dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe