spovedi
Etimologie
Din slavă ispovĕdati.
Pronunție
- AFI: /spo.veˈdi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) spovedi | |
| Infinitiv | a (se) spovedi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) spovedesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) spovedească |
| Participiu | spovedit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) (în practicile Bisericii creștine) a mărturisi unui duhovnic greșelile făptuite spre a obține iertarea lor.
- S-a spovedit preotului.
- (v.tranz.) (despre duhovnici) a asculta mărturisirea greșelilor făptuite de un credincios.
- S-a spovedit unui prieten.
- (v.refl. și tranz.) a mărturisi cuiva o taină; a (se) destăinui.
- I-a spovedit marele său secret.
Sinonime
- 1: (bis.) (se) mărturisi, (înv. și reg.) (se) griji, (înv.) (se) duhovnici
- 2: se confesa, se destăinui, se mărturisi, (livr.) se confia, (înv. și pop.) se dezveli
- 3: declara, destăinui, dezvălui, divulga, împărtăși, încredința, mărturisi, revela, spune, (livr.) confia, (înv. și pop.) dezveli, (reg.) deveghea, (înv.) propovădui
Cuvinte derivate
Traduceri
a supune ritualului de spovedanie
|
Etimologie
Din spovedi.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru spovedi.