sursă
Etimologie
Din franceză source.
Pronunție
- AFI: /'sur.sə/
Substantiv
| Declinarea substantivului sursă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sursă | surse |
| Articulat | sursa | sursele |
| Genitiv-Dativ | sursei | surselor |
| Vocativ | sursă | surselor |
- loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru.
- corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc.
- (elt.) electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari.
- posibilitate de câștig.
- (fig.) loc de unde emană o informație, o noutate.
- (fig.) izvor, obârșie, origine.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online