trăgător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a trage + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /trə.gə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
trăgător
Singular Plural
Masculin trăgător trăgători
Feminin trăgătoare trăgătoare
Neutru trăgător trăgătoare
  1. (despre vite) care efectuează o tracțiune; de muncă, de povară.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
trăgător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trăgător trăgători
Articulat trăgătorul trăgătorii
Dativ-Genitiv trăgătorului trăgătorilor
Vocativ trăgătorule trăgătorilor
  1. persoană care trage ceva.
  2. persoană (în special ostaș) care trage cu o armă de foc; trăgaci.
  3. persoană care emite o trată.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adj. și adv.) (mil.; ieșit din uz) În trăgători = în lanț, unul după celălalt.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
trăgător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trăgător trăgătoare
Articulat trăgătorul trăgătoarele
Dativ-Genitiv trăgătorului trăgătoarelor
Vocativ trăgătorule trăgătoarelor
  1. instrument de desen folosit la trasarea cu tuș a liniilor.


Traduceri

Referințe