șacal
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. chacal < pers. شغال (chaghāl).
Pronunție
- AFI: /ʃa'kal/
Substantiv
| Declinarea substantivului șacal |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șacal | șacali |
| Articulat | șacalul | șacalii |
| Dativ-Genitiv | șacalului | șacalilor |
| Vocativ | șacalule | șacalilor |
- (Canis aureus) mamifer carnivor sălbatic asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă și cu botul ascuțit, care trăiește în nordul Africii, în sudul Asiei și în sudul Europei și se hrănește cu animale mici și cu hoituri.
- epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică.
Traduceri
mamifer
|
|