silnic

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) silĩnĩkŭ.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
silnic
Singular Plural
Masculin silnic silnici
Feminin silnică silnice
Neutru silnic silnice
  1. care se face în silă, de nevoie; care este impus, forțat, silit.
  2. care este ilegal.
  3. greu de suportat, apăsător, penibil.
  4. care este nenatural; forțat.
  5. dificil, greoi, anevoios.
  6. (rar) silit.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
silnic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ silnic silnici
Articulat silnicul silnicii
Dativ-Genitiv silnicului silnicilor
Vocativ silnicule silnicilor
  1. numele a două plante erbacee din familia labialelor, cu tulpina târâtoare, cu flori albastre sau violete, ale căror flori și frunze se întrebuințează în medicina populară (Glechoma hederaceum și hirsutum).


Traduceri

Referințe