â

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : A, Â, Ă, Á, À, Å, Ä, a, ă, á, à, å, ä, ã, a-
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
â

română

 â

Etimologie

Confer a.

Istoric â a dispărut odată cu û și cu ê, rămânând numai în cuvintele derivate din „român”, dar Academia Română a readus â în prim plan pentru a fi folosită împreună cu î pentru sunetul î.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
â
m. și n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ â â-uri
Articulat â-ul â-urile
Dativ-Genitiv â-ului â-urilor
Vocativ - -
  1. (literă minusculă) a treia literă a alfabetului limbii române.
  2. sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă, nerotunjită).

Cuvinte apropiate

Omofone

Vezi și

Literele alfabetului român
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ș · T · Ț · U · V · W · X · Y · Z
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ș · t · ț · u · v · w · x · y · z

Referințe