carambola

De la Wikționar, dicționarul liber
Carambola

română

Etimologie

Inevitabil din malaieziană karambal, care provine din limba marathi.

Pronunție

  • AFI: /ka.ramˈbo.la/


Substantiv


Declinarea substantivului
carambola
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carambola invariabil
Articulat carambola invariabil
Genitiv-Dativ carambolei invariabil
Vocativ - -
  1. (bot.) fructul unui arbore exotic, originar din Asia de sud-est (Averrhoa carambola), de culoare galben-verzuie, de 7-12 cm lungime, caracterizat prin cinci nervuri longitudinale adânci, astfeltăiat transversal se obțin felii de forma unor stele, cu miezul gălbui și cu puține semințe, având gust acrișor și aromă de iasomie; se consumă natur, în salate și cocteiluri de fructe, feliile fiind utilizate și ca elemente de decor.


Traduceri

Etimologie

Din franceză caramboler.

Pronunție

  • AFI: /ka.ram.boˈla/


Verb


Conjugarea verbului
carambola
Infinitiv a carambola
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
carambolez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să caramboleze
Participiu carambolat
Conjugare I
  1. (v.tr., intr.) (la biliard) a face carambolaj.
  2. (fam.) a lovi, a ciocni.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe