delight

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

O ortografie greșită, imitând cuvinte ca light, might, etc. Provine din engleza medie deliten < franceza veche deleiter, deliter. Din latină delectare ("a delecta, a (se) desfăta") < delicere ("a ademeni, a fermeca, a atrage").

Pronunție

  • AFI: /dɪˈlaɪt/
  • AFI: /dəˈlaɪt/


Substantiv

delight, pl. delights

  1. deliciu, desfătare, încântare, plăcere, juisare
    It was a pure delight to converse with you.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to delight
Infinitiv to delight
Prezent simplu
pers. 3 sg.
delights
Trecut simplu delighted
Participiu trecut delighted
Participiu prezent delighting
  1. a desfăta, a încânta, a face plăcere (cuiva)
    Her presence at the party delighted me.

Cuvinte derivate

Expresii

Referințe