răzbi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) razbiti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
răzbi
Infinitiv a răzbi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
răzbesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să răzbească
Participiu răzbit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a-și face drum, a străbate (anevoie), a trece peste piedici; a răzbate.
  2. (v.intranz.) a ajunge undeva înlăturând obstacolele.
  3. (v.intranz.) a izbuti, a reuși.
  4. (v.intranz.) (despre sunete, zgomote etc.) a se face auzit, a ajunge până la...
  5. (v.intranz.) (despre mirosuri) a se răspândi.
  6. (v.tranz.) a învinge, a înfrânge, a răpune.
  7. (v.tranz.) (despre stări fizice sau sufletești) a cuprinde, a birui, a copleși.
  8. (v.tranz. și intranz.) a termina, a prididi, a isprăvi.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A răzbi (pe cineva) cu bătaia = a bate (pe cineva) foarte tare


Traduceri

Anagrame

Referințe