inter-

română

Etimologie

Din latină inter-, franceză inter-.

Pronunție

• AFI: /ˈin.ter/

Prefix

1. element de compunere însemnând „între”, „reciproc” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective.

Cuvinte derivate

cuvinte derivate

interasistență interbelic intercondiționa intercondiționare intercooperatist interdental interfață interfolicular interjudețean

interoccidental interprofesional interpropozițional interpupilar interraional interregional interschimbabil interschimbabilitate interspațiu interstatal

Cuvinte apropiate

cuvinte apropiate

interacțiune interaliat interarticular interastral interatomic interatracție intercapilar intercardinal intercelular intercolonament intercomunal intercomunicație interconecta interconexiune interconfesional interconsonantic intercontinental intercostal intercurent interdepartamental interdependent interdependență interdigital interdisciplinar interdisciplinaritate interfazic interfluviu interfon intergalactic interglaciar interindividual

interlinia interliniar interlinie interlocutor interlocuțiune intermetalic interministerial intermodulație intermolecular intermuscular internațional internunțiu interoceanic interocular interosos interparlamentar interpenetrație interplanetar interpsihologie interpune intersexualitate intersistolă interstadial interstadiu interstelar interșcolar intertropical interuman interurban interversiune intervertebral intervocalic

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online
• MDN '07, p. 510