gusta
Aspect
Etimologie
Din latină gustāre.
Pronunție
- AFI: /gus'ta/
Verb
Conjugarea verbului gusta | |
Infinitiv | a gusta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
gust |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să guste |
Participiu | gustat |
Conjugare | I |
I.
- (v.tranz. și intranz.) a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul.
- A gusta o mâncare pentru a-i aprecia gustul.
- a mânca sau a bea în cantități mici, spre a-și potoli (pentru puțin timp) foamea, setea sau pofta; p. gener. a mânca.
- A gusta ceva la repezeală.
II.
- (v.tranz.) (fig.) a avea parte, a se bucura de ceva.
- A gusta farmecul vieții rurale.
- a prețui, a-i plăcea cuiva ceva.
Sinonime
I.
II.
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Traduceri
a lua în cantitate mică pentru a afla gustul
a percepe căpătând satisfacție
|
|