măcina

Vezi și : macina, macină, măcină

română

Etimologie

Din latină machināre sau macināre, din clasicul machĭnāri.

Pronunție

• AFI: /mə.ʧiˈna/

Verb

Conjugarea verbului (se) măcina
Infinitiv	a (se) măcina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) macin
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) macine
Participiu	măcinat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a preface boabele de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau al valțurilor morii; a preface diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii, al râșniței sau al altor unelte.
2. (adesea fig.) a fărâmița, a zdrobi, a ruina, a roade, a mânca.

   Apa macină malul.

3. (v.refl.) a se distruge treptat, încetul cu încetul (sub acțiunea unor factori nocivi).

   Zidurile se macină.

4. (fig.) a chinui, a consuma, a distruge.
5. (fig.) a examina sau a medita îndelung.

Sinonime

• 1: frământa
• 2: ruina, (se) mânca, (se) roade, (se) săpa, (se) scobi
• 3: distruge
• 4: chinui, consuma, zbate, zbuciuma
• 5: rumega, depăna

Cuvinte derivate

• măcinar
• măcinare
• măcinat
• măcinătură
• măcinic
• măciniș
• măcitel

Traduceri

a mărunți, a pulveriza

catalană: moldre (català) cehă: mlít (čeština) daneză: male (dansk) engleză: mill (English) esperanto: mueli (Esperanto) finlandeză: jauhaa (suomi) franceză: moudre (français) friulană: masanâ (furlan) germană: mahlen (Deutsch) greacă: αλέθω (Ελληνικά) (alétho) italiană: schiacciare (italiano), pestare (italiano) latină: molere (Latina) letonă: malt (latviešu)

macedoneană: меле (македонски) (méle), сомелува (македонски) (soméluva), сомелува (македонски) (soméluva) neerlandeză: malen (Nederlands) norvegiană: male (norsk) occitană: molinar (occitan) poloneză: mleć (polski) portugheză: moer (português) rusă: молоть (русский) (molót'), смолоть (русский) (smolót') scoțiană: meil (Scots) spaniolă: moler (español) suedeză: mala (svenska) turcă: öğütmek (Türkçe)

a pisa, a sfărâma

arabă: طحن (العربية) (TaHana) cehă: mlít (čeština), drtit (čeština) chineză: 磨碎 (中文) (mósuì), 磨 (中文) (mó) engleză: grind (English), crush (English) estoniană: jahvatama (eesti) finlandeză: jauhaa (suomi) franceză: moudre (français), broyer (français), pulvériser (français) germană: mahlen (Deutsch), zermahlen (Deutsch) greacă: αλέθω (Ελληνικά) (alétho) italiană: macinare (italiano) japoneză: 挽く (日本語) (hiku) maghiară: őröl (magyar), darál (magyar), morzsol (magyar), zúz (magyar)

neerlandeză: malen (Nederlands), vermalen (Nederlands), verpulveren (Nederlands) norvegiană: raspe (norsk), rive (norsk), male (norsk), kverne (norsk) poloneză: mleć (polski) portugheză: moer (português), triturar (português) rusă: молоть (русский) (molót'), толочь (русский) (tolóč') scoțiană: meil (Scots) slovacă: mlieť (slovenčina) spaniolă: moler (español) suedeză: mala (svenska), krossa (svenska) turcă: öğütmek (Türkçe)

Etimologie

Din măcina.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru măcina.

Referințe

• DEX online