nimeri

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din bulgară намeря (nameria).

Pronunție

  • AFI: /ni.me'ri/


Verb


Conjugarea verbului
nimeri
Infinitiv a nimeri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
nimeresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să nimerească
Participiu nimerit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc.
  2. (v.tranz.) a lovi în țintă.
  3. (v.intranz.) a sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc.
  4. (v.refl.) a se afla prezent undeva (din întâmplare).
  5. (v.tranz.) a găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități).
  6. (v.intranz.) a găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare; a izbutirealizeze scopul propus.
  7. (v.intranz.) a ghici.
  8. (v.refl.) a se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; (p.gener.) a surveni, a se întâmpla (incidental).

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe