pieptănătură

română

Etimologie

Din a pieptăna + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /pjep.tə.nə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului pieptănătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pieptănătură	pieptănături
Articulat	pieptănătura	pieptănăturile
Genitiv-Dativ	pieptănăturii	pieptănăturilor
Vocativ	pieptănătură	pieptănăturilor

1. fel de aranjare a părului; coafură, frizură.
2. operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc.
3. (concr.) totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online