pieptănătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a pieptăna + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /pjep.tə.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pieptănătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pieptănătură pieptănături
Articulat pieptănătura pieptănăturile
Genitiv-Dativ pieptănăturii pieptănăturilor
Vocativ pieptănătură pieptănăturilor
  1. fel de aranjare a părului; coafură, frizură.
  2. operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc.
  3. (concr.) totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.


Traduceri

Referințe