pieptăna

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : pieptănă

română

Etimologie

Din latină pectināre.

Pronunție

  • AFI: /pjep.təˈna/


Verb


Conjugarea verbului
(se) pieptăna
Infinitiv a (se) pieptăna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pieptăn, piaptăn
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) pieptene
Participiu pieptănat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (-și) descurca, a (-și) netezi, a (-si) aranja sau a (-și) curăța cu pieptenele părul sau barba.
  2. a (se) coafa.
  3. (v.tranz.) (pop.) a țesăla.
  4. (v.tranz.) a trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni (pentru a le curăța de impurități, a alege fibrele de calitate bună etc.).
    A pieptăna fuiorul.
  5. (fig.) (fam.) a bate zdravăn pe cineva.
  6. (v.tranz. și refl.) (fig.) (fam.) a(-și) cizela stilul, vorbirea etc.

Sinonime

Cuvinte derivate

Paronime

Expresii

  • (glum.) A se pieptăna cu prosopul = a fi chel


Traduceri

Etimologie

Din pieptăna.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pieptăna.

Referințe