plasament

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză placement.

Pronunție

  • AFI: /pla.sa'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
plasament
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plasament plasamente
Articulat plasamentul plasamentele
Genitiv-Dativ plasamentului plasamentelor
Vocativ plasamentule plasamentelor
  1. investire a unei sume de bani într-o întreprindere, într-o afacere etc., cu scopul de a obține un câștig; plasare.
  2. faptul de a găsi, de a procura cuiva o slujbă, un post; postul, serviciul, slujba, locul în care cineva este plasat.
  3. (sport) așezare, situare a unui jucător în locul cel mai potrivit pe teren pentru a face față cu ușurință și cu eficacitate la acțiunile adversarului.


Traduceri

Referințe