român
Aspect
Variante
Etimologie
Din latină romanus.
Pronunție
- AFI: /ro'mɨn/
Substantiv
Declinarea substantivului român | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | român | români |
Articulat | românul | românii |
Genitiv-Dativ | românului | românilor |
Vocativ | românule | românilor |
- persoană care aparține populației de bază a României sau este originară din România.
- (pop.) țăran.
- bărbat, soț.
- om (în general), bărbat.
- (în forma rumân) denumire dată, în evul mediu, în Țara Românească, țăranilor dependenți de stăpânii feudali; iobag, vecin.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
Declinarea adjectivului român | ||
Singular | Plural | |
Masculin | român | români |
Feminin | română | române |
Neutru | român | române |
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online