streche

română

Etimologie

Din bulgară стрък (străk).

Pronunție

• AFI: /'stre.ke/

Substantiv

Declinarea substantivului streche
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	streche	streche
Articulat	strechea	strechele
Genitiv-Dativ	strechei	strechelor
Vocativ	streche	strechelor

1. nume dat mai multor specii de insecte foarte vătămătoare pentru animalele domestice:
   1. (și în sintagma strechea vitelor) insectă de mărimea unei albine, cu corpul păros, negru sclipitor, ale cărei larve trăiesc ca paraziți sub pielea vitelor cornute mari, hrănindu-se cu sângele lor (Hypoderma bovis).
   2. (și în sintagma strechea oilor) insectă mare de culoare brună-cenușie, păroasă, care își depune larvele în nările oilor, de unde ajung în sinusurile frunții, producând moartea animalelor (Oestrus ovis).
   3. (și în sintagma strechea cailor) insectă mare de culoare galbenă-brună, păroasă, care își depune ouăle pe corpul sau pe coama cailor, de unde larvele ajung în intestin (Gastrophilus equi).
   4. insectă cu abdomenul oval, cu picioarele păroase, care își depune ouăle pe părul căprioarelor și al cerbilor (Hypoderma diana și actaeon).
2. neliniște, spaimă provocată animalelor de insectele descrise mai sus.
3. furie subită, acces de nebunie.

Cuvinte derivate

• strechea

Cuvinte compuse

• strechea vitelor
• strechea oilor
• strechea cailor

Expresii

• A da strechea în cineva ori a-l lovi (sau a-l apuca) pe cineva strechea = a) (despre animale) a fi atacat de streche; a da semne de neliniște; (în special) a fugi orbește, fără motiv aparent; b) (despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastâmpăr

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online