conteni

română

Etimologie

Origine obscură. Din latină contĭnĕre se potrivește semantic; iar rezultatul con- > cun, în loc de cu-, deși nu pare normal, nu este imposibil (confer cumpăt, cumplit față de cuprinde); însă păstrarea lui t (confer ținea) este mai greu de explicat.

Totuși, acest etimon a fost admis de Candrea. Cihac, II, 651, pleacă de la neogreacă ϰονταίνω (kontaíno, „a apropia, a scurta”); după Pușcariu, Dscor, I, 226-30 și DAR, este vorba de latină cunctināre, în loc de cunctāri („a zăbovi, a șovăi”). S-ar putea admite o contaminare cu *contĕnuāre, în loc de tĕnuāre, („a reduce, a diminua”). Cuvântul apare din primele texte din sec. XVI.

Pronunție

• AFI: /kon.te'ni/

Verb

Conjugarea verbului conteni
Infinitiv	a conteni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	contenesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să contenească
Participiu	contenit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (despre procese, fenomene etc.) a-și opri desfășurarea.

   Ninsoarea contenește.

2. (v.tranz.) (acțiuni) a face să nu se mai producă.

Sinonime

• 1: se curma, înceta, se opri, se potoli, se sfârși, sta, se termina, (înv. și pop.) (se) ostoi, (prin Ban.) se prorupe, (Mold.) tinchi, (înv.) se precurma
• 2: înceta, opri

Cuvinte derivate

• contenire
• contenit
• continență, contenință

Cuvinte apropiate

• necontenire
• necontenit

Traduceri

a înceta

afrikaans: stop (Afrikaans) arabă: توقف (العربية) (tawáqqafa) armeană: ավարտել (հայերեն), դադարել (հայերեն) bulgară: спирам (български) (spiram), преставам (български) (prestavam), прекратявам (български) (prekratjavam) catalană: parar (català), aturar (català) cehă: zastavit (čeština) chineză: 停 (中文) (tíng) daneză: ophøre (dansk), afbryde (dansk) ebraică: עצר (עברית) ('atsár) engleză: cease (English), stop (English) esperanto: ĉesi (Esperanto), ĉesigi (Esperanto) estoniană: lakkama (eesti), lõppema (eesti) finlandeză: loppua (suomi), päättyä (suomi), lakata (suomi) franceză: cesser (français), arrêter (français) galiciană: cesar (galego), parar (galego) germană: aufhören (Deutsch)

greacă: σταματώ (Ελληνικά) (stamató) indoneziană: berhenti (Bahasa Indonesia) italiană: cessare (italiano), arrestare (italiano), smettere (italiano), interrompere (italiano) japoneză: 止まる (日本語) (とまる, tomaru) latină: detinere (Latina) maghiară: abbamarad (magyar), megszűnik (magyar) neerlandeză: stoppen (Nederlands) occitană: arrestar (occitan) papamiento: arestá (Papiamentu) poloneză: wstrzymać się (polski), przerwać (polski), zaprzestać (polski), skończyć (polski) portugheză: parar (português), cessar (português) rusă: прекращаться (русский) (pr'ekraš'át's'a), прекратиться (русский) (pr'ekratít's'a) slovacă: zastaviť (slovenčina) spaniolă: cesar (español), parar (español), terminar (español) suedeză: stanna (svenska), avbryta (svenska), upphöra (svenska), stoppa (svenska) turcă: durmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online