fila

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză filer < latină filare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
fila
Infinitiv a fila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
filez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fileze
Participiu filat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a răsuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a-l transforma în fire; a toarce.
  2. (v.tranz.) a răsfira în mână, încet și una câte una, cărțile de joc (astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus).
  3. (v.tranz.) a tăia într-un anumit fel șuvițe dintr-un păr prea des.
  4. (v.tranz.) a desfășura încetul cu încetul lanțul ancorei, o parâmă etc. (în momentul acostării sau plecării navei).
  5. (v.intranz.) (despre lămpi cu fitil) a arde rău, pâlpâind și scoțând fum.
  6. (v.tranz.) a urmări în mod discret pe cineva (fără ca cel urmăritobserve).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe