orar

română

Etimologie

Din slavă (veche) orarĩ < latină orarium.

Pronunție

• AFI: /o'rar/

Substantiv

Declinarea substantivului orar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orar	orare
Articulat	orarul	orarele
Dativ-Genitiv	orarului	orarelor
Vocativ	orarule	orarelor

1. veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână, de mătase sau de bumbac, purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză horaire < latină horarius.

Pronunție

• AFI: /o'rar/

Adjectiv

Declinarea adjectivului orar
	Singular	Plural
Masculin	orar	orari
Feminin	orară	orare
Neutru	orar	orare

1. care arată orele; privitor la ore; care se face sau se calculează pe timp de o oră.

Cuvinte compuse

• diferență orară
• cerc orar

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului orar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orar	orare
Articulat	orarul	orarele
Dativ-Genitiv	orarului	orarelor
Vocativ	orarule	orarelor

1. program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic; (concr.) tabel, grafic care indică programul în ore al unei activități; orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobuz.
2. (spec.) program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea didactică în școli și în facultăți.
3. (înv.) instrument care indică timpul; ceasornic.
4. (curent) acul mic al ceasului, care indică orele.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online