provocator

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din franceză provocateur.

Pronunție

  • AFI: /pro.vo.ka'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
provocator
Singular Plural
Masculin provocator provocatori
Feminin provocatoare provocatoare
Neutru provocator provocatoare
  1. care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic.
  2. care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
provocator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ provocator provocatori
Articulat provocatorul provocatorii
Dativ-Genitiv provocatorului provocatorilor
Vocativ provocatorule provocatorilor
  1. persoană care instigă la producerea unui act reprobabil.


Traduceri

Referințe