gâscă
Sari la navigare
Sari la căutare
![]() |
română
Etimologie
Din bulgară гъска (găska) < din proto-slavă *gǫsь. Înrudit cu proto-germanică *gans și latină anser.
Pronunție
- AFI: /'gɨs.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului gâscă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | gâscă | gâște |
Articulat | gâsca | gâștele |
Genitiv-Dativ | gâștei | gâștelor |
Vocativ | gâscă, gâsco | gâștelor |
- (ornit.) (Anser domesticus) pasăre domestică de talie mare, de obicei cenușie pe spate și pe laturi și albă pe piept, cu gâtul lung, crescută pentru carnea, untura și fulgii ei; (p.ext.) femela gâscanului.
- (p.restr.) carne de astfel de pasăre.
- Gâscă friptă.
- (fam.) epitet depreciativ dat unei femei sau unei fete credule sau proaste.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
- aripa-gâștei
- gâscă canadiană
- gâscă cenușie
- gâscă domestică
- gâscă sălbatică
- iarba-gâștelor
- laba-gâștei
- pana-gâștei
- pui-de-gâscă
- talpa-gâștei
Expresii
- A i se face (cuiva) pielea de gâscă (sau de găină) ori pielea gâștii (sau găinii) = a i se încreți (cuiva) pielea (de frică, de frig etc.)
- A schimba capra pe gâscă (sau calul pe măgar, sau cioara pe pupăză) = se spune, când dai un lucru bun și primești altul mai prost
- A strica orzul pe gâște = a dărui, a sacrifica ceva util, prețios, bun pentru cineva care nu știe să prețuiască cele primite
- Asta-i altă gâscă = asta e complet altceva
- (fam.) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita
- N-am păscut gâștele (sau porcii, bobocii etc.) împreună = se spune pentru a-i atrage cuiva atenția că-și permite prea multe
- Talpa-gâștei = totalitate a ridurilor care se formează la coada ochiului (la oamenii în vârstă)
Vezi și
Traduceri
pasăre
|
|