grab

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Grab

engleză

(English)

Etimologie

Din neerlandeza medie grabben („a apuca, a prinde”) sau din germana medie de jos grabben („a se repezi, a înșfăca”) < proto-germanică *grab-.

Înrudit cu daneză grabbe („a apuca, a prinde”), suedeză grabba („a apuca, a prinde”) și engleza veche ġegræppian („a pune mâna pe”).

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to grab
Infinitiv to grab
Prezent simplu
pers. 3 sg.
grabs
Trecut simplu grabbed
Participiu trecut grabbed
Participiu prezent grabbing
  1. a apuca, a înhăța, a cuprinde
    I grabbed her hand to pull her back from the cliff edge.
  2. a încercapună mâna (pe), a întinde mâna (după)
    The suspect suddenly broke free and grabbed at the policeman's gun.
  3. a deține, a aresta
  4. (fig.) a fermeca, a prinde, a impresiona
  5. (fam.) a apuca (repede), a lua
    Let me just grab my jacket.
  6. (fam.) a lua (ceva de mâncat), a consuma
    We'll just grab a sandwich and then we'll be on our way.
  7. a nu lăsascape o ocazie, a încercaprindă o ocazie

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Substantiv

grab, pl. grabs

  1. apucare, înhățare, cuprindere
  2. (tehn.) dispozitiv de prindere; benă, dragă, prinzător, cupă de excavator
  3. (în media) clip (sonor), extras (sonor), pasaj (sonor)

Sinonime

Expresii

Etimologie

Din arabă sau hindi.

Substantiv

grab, pl. grabs

  1. (nav.) gen de navă cu două sau trei catarge

Anagrame

Referințe