oțetar
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /o.ʦe'tar/
Substantiv
Declinarea substantivului oțetar | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | oțetar | oțetari |
Articulat | oțetarul | oțetarii |
Genitiv-Dativ | oțetarului | oțetarilor |
Vocativ | oțetarule | oțetarilor |
- (înv.) persoană care fabrică sau vinde oțet.
- (bot.) (Rhus typhina) arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui și cu fructe roșii-purpurii, ale cărui frunze și scoarță, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oțetului.
Sinonime
- 2: (bot.) (înv. și reg.) scumpie
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
arbore
|
|
Substantiv
Declinarea substantivului oțetar | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | oțetar | oțetare |
Articulat | oțetarul | oțetarele |
Genitiv-Dativ | oțetarului | oțetarelor |
Vocativ | oțetarule | oțetarelor |
Vezi și
Traduceri
sticluță în care se servește oțetul la masă
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online