privești

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din latină *pervestire.

Pronunție

  • AFI: /pri.veʃˈti/


Verb


Conjugarea verbului
privești
Infinitiv a privești
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
priveștesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să priveștească
Participiu priveștit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.; despre lichide) a acoperi.
  2. (v.tranz.) (complementul indică lichidul din vase, recipiente, gropi) a (se) revărsa peste margini.
  3. (v.intranz.) (în Mold.; p.ext.) a prisosi.
  4. (v.tranz.) (reg.; complementul indică țesături, materiale textile) a tivi îndoind sau înnădind materialul.
  5. (v.tranz.) (reg.; complementul indică țesături, materiale textile) a întoarce pentru a face o tivitură dublă.
  6. (v.tranz.) (reg.; complementul indică țesături, materiale textile) a coase unul peste altul pentru a petici sau pentru a înnădi.
  7. (v.tranz.) (în Transilv.; complementul indică țesături, materiale textile) a însăila.
  8. (v.tranz.) (în Munt.; complementul indică marginile unui obiect de îmbrăcăminte) a petrece una peste alta, pentru a încheia.
  9. (v.tranz.) (pop.; complementul indică șindrilă, scânduri etc.) a fixa și a așeza parțial una peste alta, într-un anumit fel.
  10. (v.tranz.) (reg.; complementul indică bucăți de lemn, grinzi) a suprapune capetele pentru a înnădi.
  11. (v.tranz.) (reg.; complementul indică obiecte, pereți etc.) a astupa o crăpătură.
  12. (v.intranz.) (în Ban.; în forma privesti) a umbla încercândnu fie observat.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din privi.

Pronunție

  • AFI: /priˈveʃtʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru privi.
  2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru privi.

Referințe