porumbel
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din porumb (< lat. palumbus) + suf. -el, -ea.
Pronunție
- AFI: /po.rum'bel/
Substantiv
| Declinarea substantivului porumbel |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | porumbel | porumbei |
| Articulat | porumbelul | porumbeii |
| Dativ-Genitiv | porumbelului | porumbeilor |
| Vocativ | porumbelule | porumbeilor |
- (Columba) nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat.
- pasăre aparținând uneia dintre aceste specii.
- știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere
Traduceri
pasăre
|
|