Turnu Măgurele
Etimologie
După războaiele daco-romane din anii 101-106 d.Hr., încheiate cu victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și care a avut drept consecință cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create. Împăratul Traian a fortificat granița de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta Limes alutanus, format din castre și cetăți de o parte și de alta a râului Olt, de la Dunărea (din zona Islazului de astăzi) până în munții Boița. Istoricul Procopiu din Cezareea îl arat pe Traian ca fondator al cetății Turris, identificată de unii istorici cu Turnu Măgurele. Această aserțiune a istoricului antic nu este confirmată, cetatea Turnu datând dintr-o epocă mai târzie.
Înființarea oficială a orașului Turnu, actualul Turnu Măgurele (s-a numit astfel spre a se deosebi de Drobeta Turnu Severin și Turnu Roșu s-a hotărât la data de 27 februarie 1836 pe timpul domnitorului Alexandru Ghica.
Pronunție
- AFI: /'tur.nu mə.gu're.le/
Nume propriu
Declinarea substantivului Turnu Măgurele | ||
' | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | Turnu Măgurele | invariabil |
Articulat | Turnu Măgurele | invariabil |
Genitiv-Dativ | lui Turnu Măgurele | invariabil |
Vocativ | - | invariabil |
- municipiu situat în sudul României, în județul Teleorman, aproape de confluența râului Olt cu Dunărea.
Cuvinte apropiate
Traduceri
|
|