soț
Aspect
(Redirecționat de la soţ)
Etimologie
Din latină socius.
Pronunție
- AFI: /soʦ/
Substantiv
Declinarea substantivului soț | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | soț | soți |
Articulat | soțul | soții |
Genitiv-Dativ | soțului | soților |
Vocativ | soțule | soților |
- bărbat căsătorit considerat în raport cu soția lui.
- (la pl.) cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie.
- (înv.) soție, nevastă.
- (pop.) tovarăș, însoțitor; asociat.
- obiect care, împreună cu altul (similar), formează o pereche.
Sinonime
- 1: bărbat, (pop.) domn, om, român, (înv. și reg.) mărit, soție, (reg.) gospodar, mireaz, (înv.) casnic, căsar, căsaș, căsător, (eufemistic) dânsul (art.)
- 3: soție, nevastă
- 4: aliat, amic, prieten, tovarăș
- 5: pereche
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
- (loc. adj. și adv.) Cu (sau fără) soț = cu (sau fără) pereche, în număr pereche (sau nepereche), par (sau impar).
Expresii
- A nu avea soț = a) a fi fără pereche; b) a fi fără seamăn; neobișnuit; excepțional
Traduceri
persoană de sex masculin căsătorită privită în raport cu femeia ce i-a devenit soție
|
|