străin
De la Wikționar, dicționarul liber
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul "modifică pagina" și rezolvând următoarele probleme: traducerea trebuie împărțită pe părți de vorbire |
Cuprins |
română
Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil din latină extraneus
Substantiv
| Declinarea substantivului străin |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | străin | străini |
| Articulat | străinul | străinii |
| Dativ-Genitiv | străinului | străinilor |
| Vocativ | străinule | străinilor |
- (Persoană) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește; (om, ființă) care este originară din altă regiune, localitate etc. decât aceea în care se află sau locuiește, trăiește.
- (Persoană) care aparține unei naționalități ce nu formează, în cadrul unui stat, o minoritate națională.
- (Om) înstrăinat (sufletește), depărtat de...
Adjectiv
| Declinarea adjectivului străin |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | străin | străini |
| Feminin | străină | străine |
| Neutru | străin | străine |
- (Despre țări, locuri) care este altul decât cel de origine al cuiva.
- (Persoană) care nu se află în relații apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher.
- care este în afară de preocupările sau de interesele cuiva. Care nu are nici o legătură, nici o contingență cu ceva, care este departe de ceva.
- (Despre obiecte) care nu este proprietatea sa, care aparține altuia.
- care este de altă natură, are alte particularități decât mediul în care se află.
- neobișnuit; bizar.
Traduceri
Traduceri
|
