spite

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : spițe

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie < franceza veche despit.

Pronunție


Substantiv

spite, (normal nenumărabil; pl. spites)

  1. pică, ură, răutate, ranchiună
    He did it just for spite.
  2. supărare, dispreț; (p. ext.) vexațiune, ofensare, ultragiere

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to spite
Infinitiv to spite
Prezent simplu
pers. 3 sg.
spites
Trecut simplu spited
Participiu trecut spited
Participiu prezent spiting
  1. a purta pică, a urî
  2. a maltrata, a brusca
    She soon married again, to spite her ex-husband.
  3. a ofensa, a insulta, a jigni, a vexa

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni


Prepoziție

spite

  1. cu toate , însă, în ciuda

Sinonime

Referințe