intra
 Vezi și : intră
|
română
Etimologie
Din latină intrare.
Pronunție
- AFI: /inˈtra/
Verb
| Conjugarea verbului intra | |
| Infinitiv | a intra |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
intru |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să intre |
| Participiu | intrat |
| Conjugare | I |
I.
- (v.intranz.) (despre ființe) a trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.
- Au intrat în casă.
- (fig.) a pătrunde, a se vârî, a ajunge la...
- A intra în amănunte.
- a participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.
- a ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.
- (urmat de determinări introduse prin prep. "în" sau "la") a îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă.
- a adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc.
II.
- (despre lucruri, fenomene, idei etc.) a pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate.
- Acul intră în pânză.
- Lumina intră pe fereastră.
- (fig.) a-și face loc, a se strecura; a ajunge în...
- a avea loc; a încăpea.
- Cartea intră în servietă.
- (mat.) a se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
- (despre materiale) a fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs.
- La acest palton intră stofă multă.
- a face parte integrantă (din ceva).
- a începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală.
Sinonime
I.
Antonime
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi.
- A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi.
Expresii
- A intra în spital = a se interna
- (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă
- A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine
- A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac
- (fam) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace
- A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.)
- A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune
- A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuție cu cineva; b) (pop.) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus
- A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc.
- A intra în război (sau în luptă, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.)
- N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea
- A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva
- A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate
- A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; b) a deveni drag cuiva
- A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare
- A intra la apă = a) (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea
- A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil
Traduceri
a trece din afară înăuntru
|
|
Etimologie
Din intra.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru intra.