ring

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: format substantiv-nld

română

Etimologie

Din franceză, engleză ring.

Pronunție

• AFI: /ring/

Substantiv

Declinarea substantivului ring
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ring	ringul
Articulat	ringuri	ringurile
Genitiv-Dativ	ringului	ringurilor
Vocativ	ringule	ringurilor

1. estradă ridicată la o înălțime regulamentară, de formă pătrată și împrejmuită cu corzi sprijinite pe patru stâlpi, unde se dispută gale de box; P. ext. Box
2. platformă, estradă sau spațiu special amenajat într-un local, pe care se dansează
3. mașină specială folosită în industria textilă pentru întinderea sau dublarea tortului, pentru răsucirea firului și înfășurarea lui pe țevi
4. cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului
5. șosea sau stradă circulară în jurul unui oraș sau al unei părți a lui

Traduceri

ring de sport

bretonă: ring (brezhoneg) cehă: ring (čeština) m. engleză: ring (English) esperanto: ringo (Esperanto) finlandeză: kehä (suomi) franceză: ring (français) germană: Ring (Deutsch) m.

neerlandeză: ring (Nederlands) m. norvegiană: ring (norsk) m. poloneză: ring (polski) m. rusă: ринг (русский) m. (ring) slovacă: ring (slovenčina) m. slovenă: ring (slovenščina) m. suedeză: ring (svenska) c. telugu: గోదా (తెలుగు) (gOdaa), బరి (తెలుగు) (bari)

---

afrikaans

(Afrikaans)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ring m.

1. inel

---

balineză

(Basa Bali)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Prepoziție

ring

1. în, la

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie ring, ryng, și rink, rynk, care provine din engleza veche hring, hrincg < proto-germanică *hringaz ("cerc").

Pronunție

• AFI: /rɪŋ/
• SAMPA: /rIN/

Substantiv

ring, pl. rings

1. (gener.) inel; (spec.) verighetă

   She lost her ring.

2. (gener.) cerc
3. (p. ext.) ring (de sport, de dans etc.)

   They entered the boxing ring.

4. (fig.) grupare, cerc, rețea (de oameni)

   The police busted the prostitution ring.

5. (geom.) cerc
6. (în Anglia) arzător
7. (astron.) inel, cerc

   The rings of Saturn.

8. (lingv.) (semn diacritic) cerc, inel
9. (cib.) listă inelară

Sinonime

• 1-2: hoop, annulus, torus
• 6: burner
• 8: kroužek

Cuvinte derivate

• chainring
• earring
• enringed
• ringed
• ringbearer
• ringleader
• ringlet
• ringlike
• ringneck
• ringpiece
• ringside
• ringstraked
• ringtail
• ringworm

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

annual ring boxing ring brass ring bull ring calamari ring circus ring class ring claw ring diamond ring division ring egg ring engagement ring finger ring Fomalhaut dust ring front ring growth ring key ring, keyring life ring limbal ring local ring mancude-ring system neck ring nose ring O-ring Olympic Rings onion ring pinky ring piscatory ring piston ring planetary ring ring binder ring dove, ringdove

ring fence ring finger, ringfinger ring game Ring of Fire ring of steel ring of truth ring pull ring rat ring road ring species ring stand ring system ring-tailed ring theory ring-neck rubber ring run rings around signet ring seal ring slip ring smoke ring snap ring spy ring star ring synonym ring teething ring toe ring token ring tongue ring tree ring wedding ring

Verb

Conjugarea verbului to ring
Infinitiv	to ring
Prezent simplu pers. 3 sg.	rings
Trecut simplu	ringed
Participiu trecut	ringed
Participiu prezent	ringing

1. a înconjura

   The inner city was ringed with dingy industrial areas.

2. (fig.) a încinge, a încercui

   They ringed the trees to make the clearing easier next year.

3. a pune inel

   We managed to ring 22 birds this morning.

Sinonime

• 2: girdle

Cuvinte derivate

• ringer

Etimologie

Din engleza veche hringan < proto-germanică *hringijanan.

Substantiv

ring, pl. rings

1. țârâit, țârâitură, zbârnâit, sonerie, zvon

   The church bell's ring could be heard the length of the valley.

2. (fig.) ton, sunet

   The name has a nice ring to it.

3. (fam.) chemare telefonică, apel

   I'll give you a ring when the plane lands.

Sinonime

• 3: call

Cuvinte derivate

• ringtone

Expresii

• give a ring

Verb

Conjugarea verbului to ring
Infinitiv	to ring
Prezent simplu pers. 3 sg.	rings
Trecut simplu	rang
Participiu trecut	rung
Participiu prezent	ringing

1. a suna

   The bells were ringing in the town.

2. a părea

   That does not ring true.

3. (fam., în Anglia, Noua Zeelandă) a chema la telefon, a suna
4. a răsuna

Sinonime

• 2: appear, seem
• 3: call, telephone
• 4: resound, reverberate, echo

Cuvinte derivate

• ringer
• ringing
• unring

Expresii

• ring a bell
• ring back
• ring false
• ring off
• ring off the hook
• ring out
• ring someone's bell
• ring true
• ring up

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ʁinɡ/

Substantiv

ring m.

1. ring (de sport)
2. ring (șosea)

---

germană de sus veche

(goh)

Etimologie

Din germanică comună hrengaz

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ring

1. ring (de sport)
2. inel

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ring

1. ring (de sport)

---

norvegiană

(norsk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

ring

1. ring (de sport)
2. inel

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului ring
'	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	ring	ringen	ringar	ringarna
Genitiv	rings	ringens	ringars	ringarnas

ring

1. ring (de sport)
2. inel
3. an de gimnaziu

   George började nyss andra ring = George a început de curând cel de-al doilea an de gimnaziu