rotație

română

Etimologie

Din franceză rotation < latină rotatio, germană Rotation.

Pronunție

• AFI: /ro'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului rotație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rotație	rotații
Articulat	rotația	rotațiile
Genitiv-Dativ	rotației	rotațiilor
Vocativ	rotație	rotațiilor

1. mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă.
2. mișcare de rotire a unui corp ceresc în jurul axei sale sau în jurul altui corp ceresc.
3. schimb alternativ de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități pentru a asigura continuitatea muncii.
4. alternare sau succesiune metodică a culturilor agricole în timp, pe același teren, în cadrul unui asolament, stabilite în funcție de caracteristicile plantelor agricole, pentru a obține recolte mari și a menține fertilitatea solului.

Cuvinte compuse

• perioadă de rotație
• rotația capitalului
• rotația mijloacelor circulante

Locuțiuni

• (loc.adv.) Prin rotație = cu schimbul, revenind pe rând.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aortite
• etirato
• oțerați
• roteați

Referințe

• DEX '98 via DEX online