mărie

română

Etimologie

Din mare + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /mə'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului mărie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărie	mării
Articulat	măria	măriile
Genitiv-Dativ	măriei	măriilor
Vocativ	mărie	măriilor

1. (înv.) (urmat de un adj.pos. sau de un pron.pers.) termen de reverență la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; înălțime, domnie, maiestate.
2. situație înaltă, rang, demnitate, putere.
3. slavă, onoare, cinste, glorie.
4. îngâmfare, trufie, mândrie, fală.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• armei
• armie

Referințe

• DEX '98 via DEX online