cerne
Aspect
Vezi și : cerné |
Etimologie
Din latină cĕrnĕre.
Pronunție
- AFI: /'ʧer.ne/
Verb
Conjugarea verbului cerne | |
Infinitiv | a cerne |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cern |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cearnă |
Participiu | cernut |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) (adesea fig.) a trece un material prin sită sau prin ciur, pentru a alege sau pentru a separa granulele mai mici de cele mai mari sau pentru a înlătura corpurile străine.
- Cerne mălaiul prin sită.
- (v.tranz.) (fig.) a distinge.
- (v.intranz. unipers.) (fig.) a ploua mărunt, a bura.
- (v.tranz.) (fig.) a alege partea bună, valabilă (dintr-un studiu, dintr-o concepție etc.), eliminând restul.
Sinonime
- 1: da, (înv. și reg.) petrece, (înv.) dârmoia
- 2: deosebi, desluși, diferenția, distinge
- 3: bura, burnița
- 4: discerne
Cuvinte derivate
Traduceri
a trece prin sită sau prin ciur
|
|
Referințe
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
cerne m., cernes pl.
- inima (tulpinii), miez
- (fig.) esență, miez
- A desigual distribuição dos recursos é o cerne da questão da pobreza.
Sinonime
- 2: âmago