cheie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
cheie

română

Etimologie

Din latină clavis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cheie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cheie chei
Articulat cheia cheile
Dativ-Genitiv cheii cheilor
Vocativ cheie cheilor
  1. obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt.
  2. (fig.) procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare.
  3. unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
  4. mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coarde le unor instrumente muzicale.
  5. (muz.) semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note.
    Cheia sol.
  6. (la pl.) vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime.
    Cheile Turzii.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat
  • Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul


Traduceri

Anagrame

Referințe