cheie

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
cheie

română

Etimologie

Din latină clavis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cheie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cheie chei
Articulat cheia cheile
Dativ-Genitiv cheii cheilor
Vocativ cheie cheilor
  1. obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt.
  2. (fig.) procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare.
  3. unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
  4. mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coarde le unor instrumente muzicale.
  5. (muz.) semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note.
    Cheia sol.
  6. (la pl.) vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime.
    Cheile Turzii.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat
  • Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul


Traduceri

Anagrame

Referințe