capră
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină capra.
Pronunție
- AFI: /'ka.prə/
Substantiv
| Declinarea substantivului capră |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | capră | capre |
| Articulat | capra | caprele |
| Dativ-Genitiv | caprei | caprelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Capra) gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne.
- mamifer care face parte din acest gen.
- joc popular românesc, care face parte din obiceiurile de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră, bate ritmic din fălci.
- Capra este un joc popular tradițional dansat de Anul Nou.
- un joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el.
- unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.
- sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc.
- scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul.
- aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Expresii
- A împăca și capra, și varza = a împăca două interese opuse
- Capră râioasă = se zice despre un om înfumurat
- A scăpa capra în grădină = a acorda încredere unei persoane necinstite
Traduceri
mamifer
|
|
pentru gimnastică
|