Wikipedia
O mătură
Mătură (Sorghum vulgare )
O mătură (Kochia scoparia )
Etimologie
Origine obscură.
La baza lui trebuie să stea latină matta („covoraș ”), de unde sardă matta („tufă , arbust ”), Abruzzi mattęlę („mănunchi ”), Lucania mattǫrrę („mătură de nuiele ”), Lipari mattulu („vreascuri ”), calabreză máttulu („scul ”), catalană, spaniolă mata (Corominas, III, 287, confer REW 5424).
Latinescul matta și-a schimbat genul. Rezultatul *mat explică pluralul mături și, prin falsă regresiune, mătură, confer pătură , măgură , latură . S-ar putea] pleca și de la un latină *mattula ; însă fonetismul din română prezintă o anumită dificultate. Pentru a-l explica pe ă , trebuie presupusă o încrucișare cu latină metere („a lua , a culege ”), în a cărui conjugare ar fi intervenit o schimbare analogică, destinată s-o reducă la un tip mai mult sau mai puțin regulat, meto , *metitum (în loc de messum ), ca peto , petitum , confer parco , parcitum (față de parsum ), patior , *patitum (față de passum ). Din încrucișarea lui matta cu meto putea să rezulte *metula , confer albaneză mettulë .
Alte ipoteze sunt mai puțin convingătoare. Din latină mētŭla („piramidă mică ”) (Candrea, Éléments, 29; Pușcariu 1053; Candrea-Dens., 1074; REW 5554; Candrea; Tiktin) este dificil din punct de vedere semantic. Din slavă metla („nuielușă ”), confer bulgară, rusă метла (metla, „mătură”) (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 109; Berneker, II, 41; Pascu, Beiträge, 18; Conev 46) nu este posibil din punct de vedere fonetic. De origine daco-tracică după Pușcariu, Lr., 286; anterior indo-european după Lahovary 335.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului mătură
f.
Singular
Plural
Nominativ-Acuzativ
mătură
mături
Articulat
mătura
măturile
Genitiv-Dativ
măturii
măturilor
Vocativ
mătură, măturo
măturilor
obiect de uz casnic în forma unui mănunchi , făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele , paie etc., cu care se curăță o suprafață .
(bot. ) numele a două plante erbacee întrebuințate la confecționarea măturilor;
(Sorghum vulgare ) plantă bogat ramificată , cu flori verzi și violete ;
(Sorghum saccharatum ) plantă înaltă până la 2 metri , cu frunza lată și cu tulpina bogată în materii zaharoase .
(p.ext. ) lan de mături.
(bot. ) (Kochia scoparia ) plantă erbacee cu tulpina ramificată , stufoasă , cu frunze mici , alungite , de un verde -deschis , cu flori verzi , folosită la confecționarea măturilor.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
(loc.vb. ) A da cu mătura = a mătura .
Vezi și
Traduceri
obiect cu care se curăță
afrikaans: besem (Afrikaans )
albaneză: fshesë (shqip ) f.
arabă: مكنسة (العربية ) (miknasa), مقشة (العربية ) (miqša) f.
armeană: ավել (հայերեն ) (avel)
asturiană: escoba (asturianu ) f. , barredoriu (asturianu ) m.
azeră: süpürgə (azərbaycanca )
bască: erratza (euskara )
bielorusă: мятла (беларуская ) (mjatlá) f. , венік (беларуская ) (vjénik) m.
bosniacă: metla (bosanski ) f.
bretonă: skubelenn (brezhoneg ) f. , balaenn (brezhoneg )
bulgară: метла (български ) (metla) f.
catalană: escombra (català ) f.
cehă: koště (čeština ) n. , smeták (čeština ) m.
chineză: 掃帚 (中文 ) , 扫帚 (中文 ) (sàozhou), 掃把 (中文 ) , 扫把 (中文 ) (sàobǎ), 帚 (中文 ) (zhǒu)
coreeană: 비 (한국어 ) (bi), 빗자루 (한국어 ) (bitjaru)
cornică: skubel (kernowek ) f. , skubyllen (kernowek ) f.
corsicană: cappia (corsu ) f. , mazzula (corsu ) f.
croată: metla (hrvatski ) f.
daneză: kost (dansk ) c.
ebraică: מטאטא (עברית ) (mat'at'e) m.
engleză: broom (English )
esperanto: balailo (Esperanto )
estoniană: luud (eesti )
faroeză: kustur (føroyskt ) m.
finlandeză: luuta (suomi )
franceză: balai (français ) m.
friulană: scove (furlan ) f. , balai (furlan ) m.
friziană: biezem (Frysk ) n.
galeză: ysgubell (Cymraeg ) f.
galiciană: vasoira (galego ) f.
georgiană: ცოცხი (ქართული ) (c’oc’xi)
germană: Besen (Deutsch ) m.
greacă: σκούπα (Ελληνικά ) (skoúpa) f. , φρόκαλο (Ελληνικά ) (frókalo) n. , σάρωθρο (Ελληνικά ) (sárothro) n.
hindi: झाड़ू (हिन्दी ) (jhāṛū)
idiș: בעזעם (ייִדיש ) (bʻzʻm) m.
ido: balayilo (Ido )
indoneziană: sapu (Bahasa Indonesia )
interlingua: scopa (interlingua )
irlandeză: scuab (Gaeilge ) f.
islandeză: sópur (íslenska ) m. , kústur (íslenska ) m.
italiană: scopa (italiano ) f. , ramazza (italiano ) f. , granata (italiano ) f. (în Toscana )
japoneză: 箒 (日本語 ) (ほうき , hōki), 帚 (日本語 ) (ほうき , hōki), ほうき (日本語 ) (hōki)
latină: scopae (Latina ) f.pl. , scopa (Latina ) f. , everriculum (Latina ) n.
letonă: slota (latviešu ) f.
lituaniană: šluota (lietuvių ) f.
macedoneană: метла (македонски ) (métla) f.
maghiară: seprű (magyar )
malteză: ġummar (Malti )
mongolă: шүүр (монгол ) (šüür)
neerlandeză: bezem (Nederlands ) m.
norvegiană: kost (norsk ) m.
occitană: escoba (occitan ) f. , baleja (occitan ) f. , balaja (occitan ) f.
papamiento: basora (Papiamentu )
persană: جاروب (فارسی ) (jârub)
piemonteză: scoa (Piemontèis ) f. , ramassa (Piemontèis ) f.
poloneză: miotła (polski ) f. , szczotka (polski ) f.
portugheză: vassoura (português ) f. , vassoira (português ) f.
retoromană: scua (rumantsch ) f.
rusă: метла (русский ) (metlá) f. , веник (русский ) (v'énik) m.
sardă: scova (sardu ) f. , iscòba (sardu ) f. , iscóbulu (sardu ) m. , iscoba (sardu ) f. , iscopa (sardu ) f. , iscova (sardu ) f.
sârbă: метла (српски / srpski ) (metla ) f.
siciliană: scupa (sicilianu ) f.
slovacă: metla (slovenčina ) f.
slovenă: metla (slovenščina ) f.
sorabă de jos: chóžyšćo (dolnoserbski ) n.
sorabă de sus: mjetawka (hornjoserbsce ) f.
spaniolă: escoba (español ) f. , escobillón (español ) m. (în Chile și Argentina )
suedeză: kvast (svenska ) c. , borste (svenska ) c.
swahili: ufagio (Kiswahili )
telugu: చీపురు (తెలుగు ) (cīpuru)
thailandeză: ไม้กวาด (ไทย ) (maaigwaat)
turcă: süpürge (Türkçe )
ucraineană: мітла (українська ) (mitlá) f. , віник (українська ) (vínyk) m.
urdu: جھاڑو (ut ) (jhāṛū)
venețiană: scóa (vèneto ) f.
vietnameză: cây chổi (Tiếng Việt ) , chổi (Tiếng Việt )
Referințe