gât

De la Wikționar, dicționarul liber
(Redirecționat de la gît)
Salt la: navigare, căutare
Un gât bărbătesc
Anatomia gâtului omenesc

română

Etimologie

Origine incertă.

Ar putea fi vorba de latină guttŭra (confer franceză goître, montaniez ǵotrégușă”), de la al cărui rezultat gâturi s-ar fi refăcut un singular analogic (Diez, Gramm., I, 440; Cipariu, Gramm., 13, confer Densusianu, Hlr., 276; DAR). Ar putea fi vorba de asemenea de un substantiv redus încă din latină la tipurile de a doua declinare, ca împărat < imperator, confer băiat. În ambele cazuri, rezultatul â este problematic.

Analogia cu guturai, unde u s-a păstrat, pare a indica faptul că în gât a avut loc o încrucișare cu slavă grŭlo („gât”) sau, după părerea altora, cu cuvintele slave derivate de la *glŭtŭ. Derivare din slavă este și mai dificilă decât cea din latină, totuși, a fost preferată de Miklosich, Lexicon, 130; Cihac, II, 117; Densusianu, Filologie, 447; Conev 89 și Scriban.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
gât
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gât gâturi
Articulat gâtul gâturile
Dativ-Genitiv gâtului gâturilor
Vocativ ' '
  1. parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; p. ext. gâtlej.
    L-a apucat de gât.
  2. cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură.
  3. parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul.
    Gâtul la pâlnie.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A se arunca (sau a se agăța etc.) de gâtul cuiva = a) a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; b) a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste
  • A-și rupe (sau a-și frânge) gâtul = a) a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; b) a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale
  • A strânge de gât (pe cineva) = a sugruma (pe cineva)
  • A lua (sau a înhăța) de gât (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza
  • (fam.) A face gât = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal
  • A da (o băutură) pe gât = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri)
  • A fi sătul până în gât = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare)
  • A-i sta (sau a i se opri) în gât = a) a nu putea înghiți; b) a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi


Traduceri

Referințe